Schimbari climatice

SCHIMBĂRI CLIMATICE

Ultimele date științifice arată că globul pământesc se încălzește, clima se modifică, iar fenomenele meteorologice extreme sunt tot mai frecvente: inundațiile, seceta, creșterea temperaturilor medii la nivel global, creșterea nivelului mării și micșorarea calotei glaciare – toate sunt semne ale schimbărilor climatice.

Cauza principală a schimbărilor climatice o reprezintă creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră. Concentrațiile atmosferice globale de gaze cu efect de seră, în principal dioxid de carbon, metan și protoxid de azot au crescut semnificativ începând cu anul 1750. Principala cauză a acestor creșteri a constituit -o activitatea umană.

Tendința lineară de încălzire din ultimii 50 de ani este de 0,13 °C pe deceniu.

Lumea se îndreaptă spre cel mai puțin favorabil scenariu estimat de Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice, ducând la o posibilitate semnificativă de a depăși încălzirea cu 4 °C până la sfârșitul acestui secol.

Schimbările climatice au ajuns să fie considerate amenințarea principală pentru stabilitatea și securitatea globală de către mulți experți în domeniu.

Cine emite cele mai multe gaze cu efect de seră

Uniunea Europeană este pe locul al treilea în lume în ceea ce privește cantitatea de gaze cu efect de seră pe care le emite, după China și Statele Unite, și este urmată de India, Rusia și Japonia (2015).

Deși contribuția României la emisiile globale este nesemnificativă, numai 0,3% din emisiile de gaze cu efect de seră ale lumii și mai puțin de 3% din emisiile totale ale țărilor UE, România a fost printre primele țari care a ratificat Protocolul de la Kyoto, și și-a redus emisiile de GES cu aproximativ 50% până la sfârșitul primei perioade de angajament sub KP, 2008-2012.În UE, țările care emiteau cele mai multe gaze în 2017 sunt Germania, Marea Britanie, Franța, Italia, Polonia și Spania.Sectorul energetic era responsabil pentru 80,7% din emisiile de gaze cu efect de seră în UE (în 2017), fiind urmat de agricultură (8,72%), industrie (7,82%) și sectorul deșeurilor (2,75%).

Impactul schimbărilor climatice în Europa

Schimbările climatice afectează deja Europa în diferite forme, în funcție de regiune. Acestea pot duce la creșterea temperaturii și a riscului de deșertificare, la precipitații anuale mai mari și riscuri de inundații.

Efectele observate și proiectate de Agenția Europeană de Mediu pot afecta economia (de exemplu turismul, energia), mediul (de exemplu pierderea biodiversității, incendiile forestiere), agricultura (scăderea randamentului culturilor, creșterea cererii de apă) și sănătatea umană (de exemplu mai multe decese cauzate de valurile de căldură, pagube produse de furtunile violente).

Analiza rezultatelor ansamblurilor experimentelor numerice, realizate cu modele climatice globale arată pentru România o creștere progresivă a temperaturii medii a aerului pe parcursul secolului XXI, în toate anotimpurile, dar mai pronunțată în sezonul de vară și iarnă.

Climatul se va încălzi în acest secol, iar precipitațiile din regiunea din care face parte și România se vor modifica, astfel încât iernile vor deveni mai umede și verile mai uscate. Frecvența și intensitatea valurilor de căldură, a secetelor și intensitatea precipitațiilor se așteaptă să crească în următoarele decenii în România.

Aceste fenomene meteorologice extreme au efecte negative asupra României prin pierderi economice semnificative în agricultură și dezvoltare rurală, transport, alimentarea cu energie și gospodărirea apei. Într-un posibil scenariu de încălzire globală în creștere cu 4°C până la sfârșitul secolului, situația și impacturile schimbărilor climatice ar deteriora semnificativ situația din România. În consecință, reducerea emisiilor GES și adaptarea la schimbările climatice sunt priorități pentru România.

Harta prezintă efectele observate și estimate cauzate de schimbările climatice în regiunile biogeografice din Europa. Datele sunt preluate din raportul Agenției Europene de Mediu „Schimbările climatice, impact și vulnerabilitate în Europa”.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

În 2008, UE a stabilit obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% față de nivelurile din 1990. Este pe drumul cel bun spre atingerea acestui obiectiv: în 2015, cantitatea de gaze cu efect de seră din UE a cunoscut o scădere de 22% față de nivelurile din 1990.

În 2014, UE a stabilit un nou obiectiv de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră: cu cel puțin 40% până în 2030 în comparație cu nivelurile din 1990. Agenția Europeană de Mediu raportează că reducerile proiectate, bazate pe situația măsurilor UE în 2017, nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivului. Aceasta estimează că reducerea va fi de aproximativ 30% în 2030.

În noiembrie 2018, Comisia Europeană a prezentat o strategie UE pe termen lung pentru a ajunge la o economie neutră pentru mediul înconjurător până în 2050. Parlamentul European a votat, pe 14 martie 2019, o rezoluție cu recomandări. Deputații europeni au cerut liderilor să ridice obiectivul de reducere a emisiilor pentru 2030 și au reiterat poziția Parlamentului de a aloca cel puțin 35% din cheltuielile pentru cercetare (Orizont Europa) proiectelor de susținere a obiectivelor climatice.

Emisiile de CO2 din diferite sectoare

Sectoarele care nu sunt acoperite de sistemul de comercializare a cotelor de emisii – cum ar fi transportul, agricultura, clădirile și gestionarea deșeurilor – reprezintă aproape 60% din totalul emisiilor din UE. Emisiile din aceste sectoare vor fi reduse cu 30% până în 2030 față de 2005.

Transportul este sursa a aproape 30% din totalul de emisii de CO2 din UE. Dintre acestea, 72% provin din transportul rutier. UE a fixat un obiectiv de reducere a emisiilor de CO2 din transport de 60% până în 2050, prin comparație cu nivelurile din 1990.

Acest lucru se va face prin intermediul unor obiective naționale ce vor fi calculate pe baza produsului intern brut pe cap de locuitor. Țările UE cu venituri mici vor beneficia de sprijin

Reducerea emisiilor provenite de la autovehicule

Realizarea obiectivului nu va fi ușoară, deoarece reducerea emisiilor a încetinit. Alte sectoare au redus emisiile din 1990, însă din cauză că oamenii se deplasează din ce în ce mai mult, emisiile de CO2 provenite din transport sunt în creștere.

Au încetinit și eforturile de ameliorare a eficienței combustibililor. După o reducere sistematică a emisiilor, în 2017 mașinile noi au emis în medie cu 0,4 grame mai mult CO2 pe kilometru decât în 2016.

Cantitatea de emisii de CO2 provenite din transportul de pasageri variază semnificativ în funcție de mijlocul de transport. Mașinile particulare poluează cel mai mult, emițând 60,7% din totalul de emisii de CO2 provenite din transportul rutier european.

Cu toate acestea, mașinile moderne ar putea reprezenta unul dintre cele mai ecologice mijloace de transport dacă ar transporta mai mulți pasageri odată, în loc de a fi utilizate de o singură persoană.

În momentul de față, în Europa, fiecare mașină personală transportă în medie 1,7 persoane. Autobuzele reprezintă o alternativă de transport mai curată.

Există două modalități de reducere a emisiilor de CO2 la mașini: eficientizarea acestora sau schimbarea combustibilului. În momentul de față, majoritatea mașinilor din Europa folosesc benzină (52%) și motorină (37%). Dar electricitatea câștigă teren.

În ciuda cotei mici de piață (aproximativ 1,5% dintre mașinile noi), numărul de înmatriculări de automobile electrice în UE a crescut constant în ultimii ani. Vânzările de vehicule cu baterii electrice în UE au crescut cu 51% în 2017 față de 2016.

UE a adoptat o lege care să consolideze standardele privind emisiile de gaze, introducând un obiectiv de reducere a emisiilor de CO2 de 37,5% pentru autoturismele noi și de 31% pentru furgonetele noi până în 2030. Pe 18 aprilie, Parlamentul a aprobat o propunere de reducere a emisiilor de CO2 de la camioanele noi cu 30% prin comparație cu nivelurile din 2019. Parlamentul solicită, de asemenea, măsuri pentru facilitarea trecerii către vehicule electrice și hibride.

Gestionarea pădurilor pentru combaterea schimbărilor climatice

Pădurile UE absorb anual aproximativ 10,9% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din UE. UE dorește să folosească această putere pentru combaterea schimbărilor climatice.

Noua legislație urmărește prevenirea emisiilor cauzate de defrișări și obligă fiecare țară UE să compenseze schimbările în utilizarea terenurilor, care conduc la emisii de CO2, prin o mai bună gestionare a pădurilor sau creșterea suprafeței forestiere.

Ce este neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon și cum poate fi realizată până în 2050

În conformitate cu acordul de la Paris, UE s-a angajat să obțină neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în a doua jumătate a secolului XXI. Ce înseamnă acest lucru în practică?

Principalii absorbanți de CO2 sunt solul, pădurile și oceanele.

Schimbările climatice afectează deja întregul glob, condițiile meteorologice extreme precum seceta, valurile de căldură, ploile abundente, inundațiile și alunecările de teren devenind tot mai frecvente, inclusiv în Europa. Alte consecințe ale schimbării rapide a climei sunt creșterea nivelului mării, acidificarea oceanelor și pierderea biodiversității.

Pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius – un prag sigur din punctul de vedere al Grupului interguvernamental pentru schimbările climatice (IPCC) – este esențial să ajungem la neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până la jumătatea secolului XXI. Acest obiectiv este stabilit și în Acordul de la Paris semnat de 195 de țări, inclusiv UE.

 Neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon înseamnă un echilibru între emisii și reducerea dioxidului de carbon din atmosferă prin absorbanți. Pentru a obține emisii zero nete, toate emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial vor trebui contrabalansate prin sechestrarea dioxidului de carbon.

Absorbantul de CO2 este orice sistem care absoarbe mai mult CO2 decât emite. Principalii absorbanți sunt solul, pădurile și oceanele. Conform estimărilor, absorbanții naturali elimină între 9,5 și 11 GtCO2 pe an. În 2017, emisiile globale de CO2 au atins 37,1 Gt. Până în prezent, niciun absorbant artificial nu este capabil să elimine dioxidul de carbon din atmosferă suficient pentru a lupta cu încălzirea globală.

Dioxidul de carbon depozitat în absorbantele naturale precum pădurile este eliberat în atmosferă prin incendiile forestiere, schimbările în utilizarea terenurilor sau exploatarea forestieră. Acesta este motivul pentru care este esențială reducerea emisiilor de CO2 pentru a ajunge la neutralitatea climatică.

Obiectivele UE

În noiembrie 2018, Comisia Europeană a prezentat o strategie pe termen lung a UE pentru realizarea unei economii neutre din punct de vedere climatic până în 2050. În iunie 2019, liderii UE au cerut țărilor UE și Comisiei „să înregistreze progrese […] pentru a asigura tranziția către o UE neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei în conformitate cu Acordul de la Paris”

Într-o rezoluție din martie 2019, Parlamentul European a solicitat un obiectiv mai ambițios de reducere a emisiilor pentru 2030, pentru a atinge obiectivul neutralității emisiilor de dioxid de carbon până în 2050.

În prezent, trei țări UE și-au stabilit obiectul neutralității emisiilor de dioxid de carbon în legislație: Suedia își propune să ajungă la emisii zero nete până în 2045, iar Franța și Marea Britanie până în 2050.

„Planeta noastră nu poate fi salvată dacă nu lăsăm combustibilii fosili în pământ, acolo unde le este locul.

Este nevoie de o revoluție și de o schimbare semnificativă chiar acum. O schimbare care să conducă în direcția unei noi conștiințe colective. O nouă evoluție colectivă a rasei umane, inspirată și facilitată de o conștientizare a caracterului urgent din partea voastră, a tuturor. Știm cu toții că inversarea traseului schimbărilor climatice nu va fi ușoară, însă instrumentele necesare ne stau la dispoziție – asta dacă le folosim înainte să fie prea târziu.”

leo

Leonardo DiCaprio, mesager al ONU pentru pace, vorbindu-le liderilor mondiali reuniți la ceremonia de semnare a Acordului de la Paris, New York, aprilie 2016.